Iara este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Iara (reședința), Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului și Valea Vadului.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Iara apare sub numele de Jára.

Drumuri secundare și poduri romane In Bazinul Iara au fost identificate câteva drumuri secundare și poduri romane. Două drumuri secundare travesau și satul Iara. Podul roman peste Valea Ierii din Iara a fost total distrus în cursul vremii. In teren nu mai există nici o urmă a acestui pod.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Iara se ridică la 3.577 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.889 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,45%), cu o minoritate de romi (6,96%), iar pentru 8,25% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,96%), cu minorități de martori ai lui Iehova (4,17%), penticostali (3,91%) și greco-catolici (1,01%), iar pentru 9,25% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Comuna Iara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Evoluție istorică

Recensământul populației, structura etnicăStatistica etnică a populației din Transilvania, 1850-1992 : Recensământ Anul/Total loc. Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii 1850 - 4.234 4.028 135 56 15 1880 - 5.234 4.217 731 24 262 1890 - 5.563 4.631 841 18 73 1900 - 5.957 5.016 903 4 34 1910 - 6.430 5.303 1.052 24 51 1920 - 6.572 5.523 889 12 148 1930 - 6.712 5.810 741 11 58 92 1941 - 6.822 6.175 449 5 192 1956 - 6.469 6.002 403 2 55 7 1966 - 6.288 5.969 293 2 21 3 1977 - 5.631 5.346 222 62 1 1992 - 5.190 4.928 169 2 90 1 2002 - 4.704Recensământ 2002 4.266 149 5 283 1 Evoluția populației de-a lungul timpului:

Atracții turistice Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Buru, construcție 1860 Biserica de lemn „Sfânta Treime” din satul Cacova Ierii Biserica de lemn „Sfinții Trei Arhangheli” din satul Făgetu Ierii, construcție 1769 Biserica de lemn din satul Lungești Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Măgura Ierii, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Ocolișel, construcție 1852, monument istoric Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihaiil și Gavriil” din sarul Surduc, construcție 1758, monument istoric Biserica unitariană din satul Iara, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric Conacul „Beldi” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric Conacul „Kemény” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric Conacul „Teleki” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric Situl arheologic de la Iara

Personalități Diomed Bedelean (1882 - 1962), învățător, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; Vasile Copilu-Cheatră (1912 - 1997), poet, prozator, jurnalist.

Vezi și Biserica de lemn din Ocolișel Biserica de lemn din Măgura Ierii Biserica de lemn din Buru Biserica de lemn din Cacova Ierii Biserica de lemn din Făgetu Ierii Biserica de lemn din Lungești, Cluj Biserica de lemn din Valea Ierii Biserica Sfinții Arhangheli din Borzești, Cluj Conacul Beldi din Iara Conacul Teleki din Iara Conacul Kemény din Iara Trascău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România) și Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA).

Legături externe

Primăria comunei Iara - Website STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI IARA PENTRU PERIOADA 2019-2027 Drumurile secundare și podurile romane din Bazinul Iara Drum secundar roman în Bazinul Iara

Note

Galerie de imagini

Iara Iara