miniatura|dreapta|Vedere aeriană a amplasamentului de testare Testul rutier AASHO (în engleză AASHO Road Test) a fost o serie de experimente pe scară largă, realizate de (AASHTO), cu scopul de a determina modul în care traficul contribuie la degradarea structurilor rutiere (pavajelor) de autostradă.

Metodologie miniatura|dreapta|Un autotren special din Illinois folosit pentru teste suplimentare după încheierea oficială a traficului de testare regulat Testul rutier AASHO a avut ca obiectiv studierea comportamentului și performanței unor structuri rutiere cu grosimi cunoscute, sub acțiunea unor sarcini dinamice (în mișcare) cu magnitudine și frecvență controlate. Studiul s-a desfășurat în perioada august 1956 – 30 noiembrie 1960 în localitatea și a devenit principala sursă de date experimentale utilizată la nivel mondial pentru analiza uzurii drumurilor cauzate de vehicule, servind ca bază pentru proiectarea structurilor rutiere, stabilirea taxelor auto și calcularea costurilor de infrastructură.

Dispozitivul experimental a fost alcătuit din șase bucle de testare cu câte două benzi de circulație, amplasate de-a lungul viitorului aliniament al autostrăzii . Fiecare bandă a fost supusă unor încărcări repetitive din partea unui singur tip de vehicul, cu o greutate fixă pe osie. Structura pavajului din interiorul fiecărei bucle a fost variată (ca grosime și materiale) pentru a se putea investiga interacțiunea directă dintre sarcinile axiale și alcătuirea drumului. Deși inițial s-au planificat studii satelit în alte regiuni ale țării pentru a analiza și efectele climei sau ale naturii terenului de fundație, acestea nu au mai fost puse în practică.

Moștenire tehnologică și impact miniatura|dreapta|Indicator istoric instalat în prezent pe locul fostelor piste de testare. Rezultatele obținute în urma testului rutier AASHO au fost utilizate pentru elaborarea unui ghid de proiectare a structurilor rutiere, publicat inițial în 1961 sub numele de AASHO Interim Guide for the Design of Rigid and Flexible Pavements („Ghid interimar AASHO pentru proiectarea pavajelor rigide și suple”), cu actualizări majore în anii 1972 și 1993. Versiunile mai recente ale ghidurilor AASHTO (cum sunt cele bazate pe proiectarea mecanicist-empirică) nu mai folosesc ca sursă principală datele din acest test.

Testul rutier AASHO a introdus numeroase concepte fundamentale în ingineria drumurilor, printre care și factorul de echivalare a sarcinilor (sau osia oficială de calcul). Așa cum era de așteptat, vehiculele grele au redus viabilitatea drumului într-un timp mult mai scurt decât vehiculele ușoare. Din aceste date s-a derivat celebra formulă empirică cunoscută sub numele de legea generalizată a puterii a patra, conform căreia degradarea provocată drumului de către un vehicul este proporțională cu puterea a patra a greutății pe osie a acestuia (W^4). Un alt rezultat direct al testelor l-a reprezentat setul de noi standarde de asigurare a calității în construcția de drumuri din SUA, standarde utilizate și în prezent.

În cadrul experimentului s-au folosit grupuri mari de utilizatori ai drumului (panouri de evaluare) pentru a stabili Indicele de Viabilitate Curentă (PSR — Present Serviceability Rating) pentru fiecare secțiune evaluată. Deoarece evaluările cu subiecți umani sunt costisitoare, a fost creat un parametru analitic substitut: Indicele de Viabilitate Prezent (PSI — Present Serviceability Index). PSI se calculează matematic pe baza datelor obiective privind rugozitatea longitudinală a suprafeței, prezența peticelor de reparații, a făgașelor și a fisurilor.

Studii ulterioare au demonstrat că valoarea PSI este determinată în proporție de peste 90% de neregularitățile suprafeței de rulare (planeitate). Această neplaneitate a fost măsurată cu un profilograf mecanic, rezultând un parametru numit varianța pantei (SV — slope variance), care reprezintă a doua derivată spațială a înălțimii. Pentru un vehicul care rulează cu viteză, SV reprezintă sursa de excitație pentru accelerația verticală. Acest principiu este fundamentat fizic, deoarece accelerația în spectrul 1–80 Hz este exact parametrul utilizat de standardul ISO 2631-1 (1997) pentru a corela expunerea corpului uman la vibrații cu disconfortul perceput. Prin urmare, parametrul SV este direct legat de calitatea și confortul rulării.

Deși concluziile studiului sunt parțial învechite, testul rămâne un punct de referință istoric. Criticii metodei subliniază că datele obținute sunt valabile strict în condițiile specifice experimentului în ceea ce privește perioada de timp, locația geografică, factorii de mediu și proprietățile materialelor folosite atunci. Extrapolarea acestor date la situații climatice sau structurale diferite s-a dovedit adesea „problematică”. Alte cercetări ulterioare au încercat să rafineze aceste rezultate, fie prin noi studii empirice, fie prin dezvoltarea de modele matematice mecaniciste, înregistrând grade diferite de succes.

Note explicative

Note

Vezi și Asfalt Autostradă

Legături externe

AASHO Road Test at Federal Highway Administration website

Categorie:Teste de duritate