Gerhard Henrik Armauer Hansen (; ) a fost un medic norvegian al secolului al XIX-lea, rămas în istorie pentru că a identificat bacteria Mycobacterium leprae în 1873 drept al leprei. Munca sa remarcabilă a fost recunoscută la Congresul Internațional de Lepră ținut la Bergen în 1909.

Viața Hansen s-a născut la Bergen, Norvegia, și a învățat la . A lucrat la din Christiania (astăzi Oslo) și ca medic în Lofoten. În 1868, Hansen a revenit la Bergen să studieze lepra în timp ce lucra la Spitalul Lungegård cu , un cunoscut expert.

Lepra era considerată în mare parte o boală de origine ereditară sau . Hansen a concluzionat, pe baza studiilor epidemiologice, că lepra este o boală transmisibilă cu o cauză specifică. În 1870–1871, Hansen a călătorit la Bonn și la Viena să dobândească pregătirea necesară pentru a-și demonstra ipoteza. În 1873, a anunțat descoperirea organismului în țesuturile tuturor oamenilor afectați de boală, deși nu a identificat acel organism drept bacterie, iar sprijinul primit a fost redus. Descoperirea a fost realizată cu un microscop „nou și mai bun”.

În 1879, Hansen i-a dat probe de țesuturi lui , care apoi a colorat bacteriile și și-a anunțat rezultatele în 1880, susținând că a descoperit organismul ce cauzează boala. Neisser a încercat să minimalizeze asistența primită de la Hansen, ale cărui merite erau umbrite de faptul că nu reușise să producă o cultură microbiologică pură într-un mediu artificial, sau să demonstreze că organismele sunt infecțioase. Mai mult, Hansen încercase să infecteze cel puțin o pacientă cu forma nodulară a leprei fără consimțământul ei și, deși nu produsese daune, cazul a ajuns la tribunal, iar Hansen și-a pierdut postul de la spital. Cazul a contribuit la introducerea pentru în Norvegia.

Hansen a rămas ofițer medical pentru lepră în Norvegia și prin eforturile lui, au fost adoptate legile leprei din 1877 și 1885, care au dus la declinul constant al bolii în Norvegia, de la 1800 de cazuri cunoscute în 1875 la doar 575 în 1901.

Hansen suferise de sifilis din anii 1860, dar a murit de o boală cardiovasculară. Era ateu.

Drepturile femeilor A fost cofondator și membru al consiliului filialei din Bergen a , condusă de sora lui, cunoscuta militantă pentru drepturile femeilor .Aasen, Elisabeth (2020). Bergens små og store døtre. Bergen: Bodoni forlag. .

Onoruri

Muzeul Leprei () de la Spitalul St. Jørgen din Bergen îi este dedicat lui Hansen. a înființat ca facilitate de cercetare operată de . La Ierusalim, o leprozerie din secolul al XIX-lea a purtat numele lui Hansen începând cu 1950. Ea a fost reconstruită ca centru artistic, dar păstrează în titlul ei numele medicului. Institutul Armauer Hansen Research (AHRI) din Addis Ababa, Etiopia, din cadrul Ministerului Sănătății, poarta numele lui Hansen. AHRI este un institut de cercetări biomedicale care lucrează în cercetare și în pregătirea specialiștilor în tuberculoză, HIV, malarie, leishmaniază.

Note

Categorie:Decese în 1912 Categorie:Nașteri în 1841 Categorie:Norvegieni